Alimentația românilor, ucrainienilor și turcilor din Murighiol, prezintă o serie de similitudini în context cotidian, datorat conviețuirii în același spatiu, folosirea în general a aceleiași materii prime (cu excepția cărnii de porc la musulmani).

Întâlnim însa o serie de alimente specifice fiecărui grup comunitar, alimente pregătite, în general, la anumite evenimente sau sărbători.

Peștele era și este un aliment la îndemână. Este pregatit în diverse feluri atât de români, ucrainieni cat și de musulmani (turci, tătari): copt, fript, sarat, marinat, în ciorbe, borșuri pescărești, mâncăruri scăzute, piftele, sau la cuptor.

Se gătește pentru sărbători sau în zilele cu dezlegare la pește. Primăvara când „se bate „ crapul la mal, se face proțap. De asemenea, nu este Paști fără peste. Tot atunci este vremea scrumbiei. Se pregătește pe plită, cu sare sau se marinează.

Dacă se ajunge în zonă, trebuie să se guste din aceste preparate din pește, storceag (ciorbă cu legume și diferite zarzavaturi, în care se adaugă bucătele de somn sau pește nobil de crescătorie, fiind în final dreasă cu smântână și, eventual, zer), crap la proțap, piftie din pește, chiftele din pește, sarmăluțe si ardei umpluți cu tocătură din pește, stiucă umplută, saramură de biban, malasolca (pește sărat fiert cu cartofi in coajă), plachie, pește prăjit cu mujdei, crap la cuptor umplut cu varză, somn la cuptor pe pat de cartofi, scrumbie afumată, salată din rondele de scrumbie marinată și ceapă tăiată mărunt, scrumbie la grătar, scrumbie pe orez, peste prăjit si marinat, scordolea (piure de cartofi cu pește sărat fiert), batog din somn sau crap, icre bătute, raci fierții.

De asemenea, se poate servi o varietate de plăcinte și copturi pregătite de localnice, în raport cu forma, modul de preparare sau umplutură: placintă dobrogeană, blinti (clătite mai groase prăjite în tigaie, presărate ulterior cu brânză rasă și servite cu smântână), vareniki (colțunași cu brânză, vișine, mure sau agude), piriske sau piraski (de forma brânzoiacelor, cu umplutură diversă: brânză cu ouă, varză călită cu jumeri, dovleac ras etc.).

Este știut faptul că religia musulmană interzice consumul de carne de porc, motiv pentru care comunitatea preferă carnea de oaie, batal (berbec castrat) și vită. Pentru anumite preparate foloseau carne de cal (ghiudem/carnați uscați).

Pe lângă condimentele obișnuite în zona (piper, ardei, usturoi, cimbru) se folosesc plante aromatice deosebite precum izma, orzisorul.

Ori de câte ori aveau ocazia, turcoaicele și tătăroaicele își omeneau musafirii, fie ei turci, tătari, romani sau ucraineni, cu suberek, köbete (o plăcintă din carne făcută la cuptor), iufca (foi mai groase coapte pe tablă), Imam Bayildi (vinete umplute), musaca cu carne, împreună cu o cafea cu caimac pregatită în tizic/ibric etc.

Renumite la evenimentele din viața comunității turcilor și tătarilor erau ciorbele (culac ciurbasi – ciorba cu plăcintute de tipul tatar ası, dar de dimensiuni mai mici, bureki ciorbasi), cus-cus, pilaf, suberek, ghiudem, kurban, kazi (asemănător ghiudemului, dar puțin mai plat, cu bucațele de carne și puțină untură de pe burtă), sarmale din foi de viță de vie, tocanite, chiftele, plăcinte cu brânză sau carne, lapte cu griș sau orez, baclavale, sarailii, tatar ası (plăcintele în formă de urechiuse, cu umplutură de carne, fierte în apă și servite cu iaurt).